Laic (an out of this world)YES
Numele lui Horia Bernea a fost in ultimii ani indisociabil legat de Muzeul Taranului Roman.Perceptia mea asupra muzeului s-a legat de acest nume/om in asa masura, incat mereu am judecat locul ca o prelungire a omului si, astfel, ambii aureolati unul prin celalalt de o spiritualitate blanda specifica romanului.
Reconfigurarea realizata de Bernea unui muzeu de trista amintire a impresionat si a fost unanim apreciata si sustinuta. Locul s-a sfintit prin oamenii care l-au rebotezat – Horia Bernea si Irina Nicolau au schimbat/creat vietile atator oameni care-i povestesc in scrierile lor sau in activitatea lor.
Expozitia organizata de MTR in anul cand Bernea ar fi implinit 70 de ani imi pare o comunicare cat se poate de intima intre prietenii lui sau cei care ii continua munca, incat dupa vizitarea ei simt ca as fi dat buzna, ca as fi perturbat ceva la care nu aveam acces(alimentata poate si de ceea ce am aflat ulterior – piesele sunt in mare parte cadouri pe care Bernea le-a facut prietenilor).
Acuarele de mici dimensiuni care decupeaza cate un peisaj rural sau, prinse ingenios de structuri de lemn ce aduc in alcatuire cu o cornisa, desene ce seamana cu un prapor, acele steaguri bisericesti, dar care in interiorul structurii romboidale aduna o diversitate de elemente stilizate – toate stranse in doua sali carora insa le lipsete titlul langa(exponatele sunt doar numerotate, la intarre pe masa fiind 2 exemplare din ”inventarul” lor – nu eram prea multi vizitatori, dar oricum e incomod sa mergi cu foaia dupa tine ca sa intelegi la ce te uiti).
In a treia incapere sunt expuse parte din ciornele folosite in timpul crearii conceptului muzeal de la MTR – planul salilor, metoda de expunere sunt in germene pe hartie, iar noi jucam simpaticul rol de a descoperi care-i care si de a identifica ceea ce am vazut timp de un an cat ne-am plimbat pe la MTR cand faceam un curs. Alturi de cautarile stilistice sunt si insemnarile lui Horia Bernea – am plecta de acolo cu o intrebare rezonand, daca scopul ultim al achizitionarii si restaurarii unui obiect este musai expunerea lui.
Intr-un moment al dezvoltarii noastre(artistice si nu numai) egocentriste, ma bucura initiativa de a readuce gesturile in simplitatea lor plina de semnificatie la rangul de arta si totodata de a face din arta un gest potrivit.
Zorelei
Later edit: Imi place cum se impleteste un aspect din istoria personala a lui Horia Bernea – faptul ca e nascut pe 14 septembrie, cand crestinii ortodocsi celebreaza Ziua Crucii – si cautarile sale de la deschiderea muzeului, cand prima expozitie s-a deschis sub tematica crucii.
Pe 6 decembrie MTR va lansa caietul “Horia Bernea. 70 de ani, 70 de pagini. Texte şi desene încă neprivite“.
